File de ganduri cuminti.

Sa ai o inima deschisa implica mult curaj, curajul de a simti si de a-ti asuma riscul sa fii ranit, teama de suferinta ne face sa ne inchidem inimile cu lacate, le ferecam si inchidem accesul poate chiar oamenilor care merita, ne e teama de noi, ne e teama de oameni, ne e teama de suferinta si mai ales ne e teama de necunoscut. Daca am lasa ratiunea la o parte totul ar fi mult mai simplu, inima nu respecta reguli si cineva spunea(nu-mi amintesc in amalgamul de ganduri, cine… ) ca: “inima are ratiuni pe care mintea nu le cunoaste” . Cum alegem in viata? Cu ce anume? Cu inima sau cu mintea, mintea uneori ne poate pacali si pe noi dar inima nu minte niciodata…

Cel mai important este sa nu lasati inima sa se raceasca, aveti grija ca o lumanare sa arda si caminul sufletesc sa fie cald, pentru ca altfel raceala este o stare amarnica si primejdioasa….Egoul este foarte periculos deoarece ne sopteste la urechi ca vom gasi fericirea doar in lumea exterioara, acelasi ego ne transmite ca ar fi nepotrivit, prostesc sau chiar o nebunie sa ne indragostim sau sa iertam pe cineva ale caror actiuni ne-au ranit, dar daca lasam egoul deoparte ne vom simti eliberati de temeri….mintea nu iarta, inima DA. Ratiunea este cel mai de pret lucru care-l detine forta mintii, dar daca puterea sufletului dispare, ratiunea devine artificiala.